- numãrãtúrã
- s. f., g.-d. art. numãrãtúrii; pl. numãrãtúri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
numãrãtúrã
Look at other dictionaries:
numărătură — NUMĂRĂTÚRĂ, numărături, s.f. (pop.) Numărare. – Număra + suf. ătură. Trimis de bogdanrsb, 20.07.2002. Sursa: DEX 98 NUMĂRĂTÚRĂ s. v. numărare, numărat, nu mărătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime numărătúră s. f., g. d … Dicționar Român
număr — NÚMĂR, numere, s.n. I. 1. Cantitate de elemente de acelaşi fel care intră într o înşiruire, cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeaşi natură; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări; semn grafic sau grup de… … Dicționar Român
numărare — NUMĂRÁRE, numărări, s.f. Acţiunea de a (se) număra şi rezultatul ei; numărat1, numărătură, numărătoare; numeraţie. – v. număra. Trimis de bogdanrsb, 18.07.2002. Sursa: DEX 98 NUMĂRÁRE s. v. numărat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
numărat — NUMĂRÁT1 s.n. Numărare. – v. număra. Trimis de bogdanrsb, 28.09.2007. Sursa: DEX 98 NUMĂRÁT2, Ă, număraţi, e, adj. Evaluat numeric, socotit, calculat, verificat; p.ext. care se află în număr exact, fără nici o aproximaţie. ♢ expr. Bani număraţi … Dicționar Român
